Tau’ati crossing, nō te nati ‘ia Tahiti ‘ia Huahine, fa’arevara’a i teie tuira’a pō mōnirē i te motu nō Arue

Publié le 06/06/2023 à 13:44 - Mise à jour le 16/06/2025 à 23:07

I teie tuira'a pō, 'āhuru mā va'u (18) taure'are'a nō Arue, Pape'ete, Faa'a 'e 'Outumaoro o te hoe i te va'a tau'ati, mai te motu nō Arue 'e tae atu i Huahine. A tahi nei hoera'a va'a mai teie te huru 'a tupu ai...

Hou te fa’arevara’a i teie pō monire, ‘ua fāri’i ‘o Mata IHORAI ‘ia André Vohi, te ta’ata fa’aineine i teie hoera’a atea, i roto i te ve’a nō tāpati piti ‘āhuru mā pae (25) nō fepuare 2024.

‘Ua hi’opo’ahia na ‘outou e te taote. ‘Eaha te parau hope’a a te taote, nehenehe e haere e hoe ananahi pō?

– PUBLICITE –

Te reira, ‘ua ineine mātou, te fa’aineinehia ra te mau tuha’a hope’a…hi’opo’a fa’ahou te mau taure’are’a, hi’o te va’a, te mōrī, mā’iti te ‘ū, ‘ute’ute anei matie anei…

André, e ono taime ‘outou i te fa’aineinera’a e hoe i te pō. ‘Eaha te huru o tā tātou mau ‘aito, ‘ua ineine?

‘Ua rave a’e na mai tō tātou mau metua i teie hoera’a, te ha’amana’o ra paha vetahi i teie va’a « Teremata’i » i te matahiti hitu ‘āhuru mā pae (75). ‘O Gabilou mā i terā ra tau ‘e tae noa atu i tetahi feiā hoe nō Teoropa’a e haere roa i Huahine. Nō te aha ? Nō te fa’a’ite e nehenehe te va’a ono nō terā tau e haere ato’a nā tua. Nō te mea i tera tau, i te heiva e tupu ai te hoera’a va’a. Te ‘ohipa tā’u e rave nei i teie mahana, te ‘āpe’era’a ia i tā rātou ‘avei’a. ‘Ua fa’a’ea noa te tau’ati i roto i te tairoto, i teie mahana te ‘āpe’e rā mātou i te fa’anahora’a ‘a te mau rū’au. Terā te hōhonura’a parau i teie pō, nō te aha mātou e haere roa ai i Huahine.

I teie tuira’a pō, ‘āhuru mā va’u (18) taure’are’a nō Arue, Pape’ete, Faa’a ‘e ‘Outumaoro o te hoe i te va’a tau’ati, mai te motu nō Arue ‘e tae atu i Huahine.

Piti matahiti tō ‘oe fa’aineinera’a, piti matahiti tō ‘oe ‘imira’a i te feiā ‘āpī, ‘e’ere terā feiā ‘āpī te ha’amatara’a mai e mau aito nō te va’a. Feiā ‘āpī nō roto mai i te mau aroa, ‘ua ‘ite ihoa tāua te fa’anahora’a o te orara’a o te mau aroa. ‘Ua ‘itehia te tahi tauira’a, te feiā ‘āpī i ni’a te ferurira’a teie mahana?

Haere roa ihoa ia tāua i ni’a i tā tāua fa’anahora’a « TNTV va’a festival ». Mai te peu, te ha’amana’o rā ‘oe, ‘ua tūra’ihia te mau aroa ‘e te mau taiete, terā ia te tumu. ‘Ua ha’amata a’e na a piti matahiti, te tīti’ara’a o te mau taure’are’a nō te mau aroa i roto i teie fa’anahora’a TNTV va’a festival nō teie ia ‘ōpuara’a haere roa i Huahine nō te ha’afaufa’a i teie faura’o tō tātou, te tau’ati. E māuruuru i te atua, tauturuhia mātou e te pū AFD ‘e tae noa atu i teie fa’anahora’a Heiva Nui. ‘Ua hi’o mai rātou teie ‘ōpuara’a, e turu roa mai nei. I noa’a mai ai te mau taote, te mau iati, roa’a mai nei te tauturu nō te ‘aufau teie tere nō mātou.

Ia tupu maita’i terā tere. Te vai ra te taote i muri ‘ia ‘outou, te poti ‘āpe’e?

Mea ‘ohipa rahi te fa’anahora’a. ‘Aita e taote, ‘e’ita e haere. E maha poti. E piti ‘āhuru ma piti (22) mātou pāuroa, ‘āhuru mā va’u (18) taure’are’a.

Eaha te fa’anahora’a nō ananahi pō ?

Ta’oto maita’i teie pō, hi’o atu ai ananahi. ‘Ua ineine pāuroa mātou. Te ani nei au ‘ia Pōrīnetia, ‘ia turu mai i teie fa’anahora’a, nā roto anei te pure, te māna’ona’o. I te mea ho’i e, ‘eiaha ‘outou e hi’o noa ia André Vohi ‘aore ra teie mau taure’are’a. Hi’o ‘outou teie ia faura’o, te ha’afaufa’ahia ra te parau nō te tau’ati, e hi’o ‘outou te mau taure’are’a e hoe atu i teie tau’ati e te ātea nō te fa’atu’ati fa’ahou te parau nō te va’a tau’ati tua, te parau nō te mau aroa, te mau taure’are’a ‘aita e ha’apa’ohia i te mau taime ato’a. E teie ‘ōpuara’a nō te Heiva nui tū’aro.

Terā ia tā’u i ani atu ia ‘oe ‘araua’e ra, tera mau taure’are’a, ‘ua ‘ite ‘oe i tetahi tauira’a tō rātou huru. ‘Ua ‘ite ho’i ‘oe te mau taure’are’a, parau ana’e atu ‘oe parau ato’a mai ‘ia ‘oe. ‘Ua ‘ite ‘oe tetahi tauira’a?

Ni’a iho noa i te tīti’ara’a, ha’amatara’a piti hānere toru ‘āhuru mā toru (233) toera’a mai ‘āhuru mā va’u (18), terā ‘āhuru mā va’u nehenehe parau e, pu’era’a ‘aito. Pa’ari te upo’o, ‘aita e ri’ari’a, terā te tauira’a. ‘Ua ara rātou, ‘ua ‘ite rātou, ‘aita ‘o Steeve mā, ‘aita ato’a ‘o Kevin, ‘aita ato’a ‘o Lewis i rave a’e nei teie fa’anahora’a, nehenehe rātou e rave. ‘E’ere te fa’ahapara’a teie, fa’ateiteira’a ia rātou. Tera te tauira’a i roto i te orara’a. E au ra e, terā ‘āhuru mā va’u taure’are’a i matara mai, nehenehe paha rātou e haere i mua. E, e fa’aite ato’a i tō piha’i iho mai, e nehenehe ato’a rātou e haere i mua.

André, ‘aita ‘oe e rave tā ‘āfa te ‘ohipa, te aura’a, terā hoera’a nō ananahi, mea tāviri pāuroa hoa ia te hōho’a fa’aineineine mai nō tera piti ‘āhuru mā maharaa (24) o te matahiti tā tāua ‘āfata teata?

Te reira, tai’o noa, terā ihoa ‘āva’e tiunu, mai tā ‘outou i matau, pauroa te mau matahiti e ha’apūroro vau hō’ē fa’anahora’a ta’a’e, terā ia tere. E ‘ite pauroa ‘outou te ‘ohipa e tupu i roto i teie hoera’a. Tauturu mai…

Nō reira, ‘aita atu e poro’i, fa’aitoito e ia maita’i tō ‘outou tere te mau ‘aito.

Dernières news

A lire aussi

Activer le son Couper le son