Tuha’a 7: te mau fa’anahora’a hōpe’a hou te ha’amatara’a ha’api’ira’a

Publié le 06/06/2023 à 13:44 - Mise à jour le 16/06/2025 à 23:07

'Ananahi te ha'amatara'a ha'api'ira'a a te mau tamari'i nō te tamahou 'e te tuatahi nō te tuhaa 7, i te pae to'o'ā o te rā ia Tahiti. I Manu iti, 'ua tupu te rurura'a a te mau ha'api'i tamari'i 'e te fa'atere hau Ronny Teriipaia i teie po'ipo'i nei, taime mātutura'a mana’o, ia au i te mau mana'o 'e uira'a, mai roto mai i teie mau 'orometua.

Te ho’ora’a mā’a ia noa’a mai te faufa’a nō te fa’a’ana’anataera’a i te mau tamari’i. Te natirara i roto i te fare ha’api’ira’a, te rahira’a tamari’i i roto i te piha ha’api’ira’a, te mau ha’api’i tamari’i ‘e tō rātou ea, te mau uira’a ‘i tu’uhia e teie nā ‘orometua hānere va’u ‘ahuru mā iva (189) nō te mau fare ha’api’ira’a tamahou ‘e tuatahi nō Pa’ea, Papara ‘e Teva ‘I Uta i mua i te fa’atere hau Teriipaia ‘e te mata hi’opo’a o te tuha’a hitu (7).

« Te vai ra te mau moiha’a i roto ia mātou, te vai ra te mau ‘orometua o tei fa’aineinehia nō te rave ia rātou. Terā ra, ‘aita e nāva’i. Hina’aro ato’a mātou ‘ia tauturu fa’ahou mai tō matou fa’atere ia matou » te reo ‘o Moeata Fanaura, fa’atere nō te fare ha’api’ira’a nō Mara’a-Vaipuarii.

« Tā mātou tuha’a te pāhonora’a i tō ratou mau mana’o, te ārata’i ‘e te tauturura’a ia ratou mā te fa’ata’a i te mau tauturu e vai ra, o tā mātou ato’a e ‘ite ra i teie mahana i roto i te rahira’a o te mau fare ha’api’ira’a, rave rahi mau piha e fa’a’ore-hia nō te iti o te mau tamari’i ‘e ‘ia ‘imi mātou i te rāve’a ‘ia ‘āmui i te rahira’a i roto hō’ē piha ‘e’ita ihoa e mara’a i te mau ha’api’i tamari’i, e mea ‘ē te mau tamari’i tāere i te pae o te ha’api’ira’a, te rāve’a te ha’amaura’a hō’ē pupu ‘e te mau ‘orometua ha’api’i nō te haere i terā ‘e terā fare ha’api’ira’a nō te tauturu », i te reo o Johnny Biret mata hi’opo’a o te tuha’a 7.

‘Ahuru mā ono (16) rahira’a fare ha’api’ira’a mai Paea ‘e tae atu i Teva I Uta ‘e’i roto ato’a i teie tuha’a hitu (7) i Mara’a te ha’amaura’ahia te fare ha’api’ira’a rua reo, ‘ia au i te arata’ira’a o te ha’api’ira’a. « ‘E’ere i te mea ‘ōhie i te ‘ōpuara’a mātāmua nō te mea tē vai ra te mau ‘orometua ‘aita rātou e nāva’i nei i te paraparau nā roto i te reo tahiti. Mea huru ātaāta ato’a nō rātou. Te vai ra te mau metua, ‘aita rātou i pāpū maita’i, mai te peu, teie fa’anahora’a e arata’i ‘ana’anatae-maita’i-hia. Terā ra i teie taime, nehenehe tā’u e parau, e faufa’a rahi » Moeata Fanaura, fa’atere nō te fare ha’api’ira’a nō Mara’a-Vaipuarii.

‘Ananahi te ha’amatara’a ha’api’ira’a a te tuha’a hitu (7), toru tauatini ‘e va’u hānere (3800) tamari’i tei tāpa’ohia, ‘e piti ‘ahuru mā maha (24) rahira’a o rātou i te piha tāta’i tahi.

Dernières news

A lire aussi

Activer le son Couper le son